Sri Lanka este despre frumusețe și bucurie. Mai mult, Sri Lanka te surprinde cu frumuseți și bucurii după fiecare colț, în fiecare oră, la fiecare om pe care îl întâlnești. E ca o glumă cu mai multe poante. Ai râs la prima, ai crezut că e o glumă bună, dar de fapt e și mai bună, că mai vine o poantă și apoi încă una. E surpriză plăcută după surpriză plăcută.
De altfel, am aflat că arabii numeau insula Serendib, iar cuvântul ăsta este originea englezescului Serendipity, care înseamnă aptitudinea de a face descoperiri dezirabile din întâmplare. Exact cum vă spuneam: bucuria de a fi surprins plăcut.
M-a surprins plăcut Kandy, fosta capitală. Aproape că nu voiam să merg câteva ore întregi cu mașina până acolo, dar și drumul, și orașul au fost o surpriză frumoasă.
M-a surprins plăcut oceanul. Cred că ”minutul de aur” al excursiei a fost prima dimineață în Sri Lanka. Ajunsesem noaptea, ne cazasem la un hotel care era chiar pe malul oceanului și în zare se vedeau luminițe multe, așa că îmi imaginasem că e vreo insulă în depărtare, numai că a doua zi dimineață m-am trezit și am văzut cea mai frumoasă și infinită apă albastră. Aveam să aflu că luminițele erau de la vapoare. Supriza însă de a vedea ocean nesfârșit după ce aveam așteptarea unei insule a fost neprețuită. Iar valurile sunt absolut spectaculoase!
M-a bucurat nespus plaja. Am stat pentru prima dată în viața mea pe o plajă de unde am văzut și răsăritul, și apusul. Iar nisipul era incredibil de fin. Nu existau nici măcar scoici.
M-au încântat oamenii. Pentru că ne-am organizat singuri vacanța, nu a fost prin agenție, șapte prieteni stăteam la hotelul de pe malul oceanului, iar alți trei prieteni în apropiere. Micul dejun îl luam împreună, la noi. Nimal, gazda noastră a insistat să dea micul dejun gratuit și prietenilor noștri care nu stăteau la el. Iar când l-am rugat să ne gătească soția lui o cină tradițională (rice curry), ar fi vrut să ne-o dea gratis pentru toți zece. I-am plătit, firește, totul, dar ne-a rămas în suflet surpriza plăcută de a ne fi fost oferită o cină gratis pentru zece persoane de către un om în mod evident sărac.
Dacă vrei să citești 10 reguli elementare pentru o vacanță reușită cu prietenii, dă click aici.
Tot despre oameni – sunt foarte comunicativi. Poate și pentru că stăteam într-un orășel mic, ne știa toată lumea. Ni s-a întâmplat de câteva ori să mergem pe jos de la plajă la hotel (vreun kilometru) și să se oprească tuk-tuk-uri pe lângă noi să ne întrebe dacă avem nevoie de transport. Le spuneam că nu, că stăm aproape, iar ei ziceau, știm, stați la Rainbow Surf, la Nimal.
Îmi și imaginam cum ar fi fost să vină în vizită la tati la Cosâmbești zece indieni. Parcă îi văd pe prietenii lui tati din sat oprindu-i pe indieni pe marginea drumului, în fața magazinului Violinei, întrebându-i ”Stați la Nea Lucică, nu?”. Nimal ăsta mi-a adus aminte de tati și pentru că se învățase cu țuica noastră foarte repede. După ce ne punea masa seara, venea discret cu un pahar și îl lăsa lângă Lucian. Știa Lucian că trebuie să îi pună și lui niște țuică de Cosâmbești 🙂