Aș vrea să vă recomand un spectacol la care am fost aseară – „Noapte bună, mamă!”, dar vă rog eu mult să nu vă cumpărați bilete până nu citiți acest articol sau altele despre spectacol ori măcar descrierea spectacolului.
„Noapte bună, mamă!” este o conversație de adio pe skype – fiica își anunță mama că se va sinucide la finalul discuției.
De aia vă rog ca dacă aveți chef sau chiar nevoie de un subiect ușurel, nu mergeți. Nu e un spectacol ușor de trăit (eu am plâns de la început până la sfârșit), dar e atât de impresionant, atât de emoționant, iar actrițele Andreea Grămoșteanu și Dana Dembinski joacă senzațional. De altfel, spectacolul face parte din programul „Teatru pentru actori… și numai cu actori” al Teatrului Mic. Programul acesta se concentrează pe lucrul cu actorul, pe detaliile interpretării actoricești și mai puțin pe viziunea regizorală.
Piesa este scrisă de Marsha Norman, o autoare americană, a câștigat în 1983 premiul Pulitzer, a fost nominalizată pentru Premiile Tony la categoria „Cea mai bună piesă” și a fost jucată de Broadway.
Recunosc că unele replici și reacții ale mamei nu mi s-au părut firești, dar americanii au un fel cu totul special de a relaționa în familie și, oricum, ar trebui să știu de la Tolstoi că fiecare familie nefericită e nefericită în felul ei.
E însă un spectacol care te copleșește, te apasă, scoate din tine emoții, gânduri și lacrimi, te forțează să te gândești la viața ta, la alegeri, frici și neputințe. Mai ales la neputințe. „Sunt obosită, tristă și uzată” – mă întreb câte persoane din sală s-au identificat cu personajul la replica asta. Dacă ar trebui să aleg un singur cuvânt care să sintetizeze și textul, și jocul actrițelor, acela este Adevăr.
Pe scurt:
- O iubesc pe Andreea Grămoșteanu. Mergeți să o vedeți și în „Ținutul din miezul verii”!
- Mergeți neapărat să vedeți acest spectacol dacă nu vă sperie subiectul. Aseară, trei oameni au ieșit din sală și e foarte bine că au făcut asta, e timpul lor și decizia lor, iar în sală e bine să rămână doar energiile care ajută actorii. E rău însă că nu au citit înainte la ce vor veni.
- Aș mai vedea spectacole din programul ăsta, „Teatru pentru actori… și numai cu actori”.
Pentru toate aceste motive, spectacolul „Noapte bună, mamă!” intră pe lista spectacolelor mele preferate.