San Francisco a fost orașul cel mai spectaculos din această călătorie (dacă hotărâm să nu punem la socoteală Las Vegas, care e, așa, mai Disney).
Ce Roma, orașul celor 7 coline! Ce ieșirea abruptă de buncăr din parcarea subterană de la Park Lake! Astea sunt floare la ureche pe lângă străzile din San Francisco! Când am urcat cu mașina prima stradă în pantă, ni se părea că suntem în montagne russe, vedeam doar cerul, nu mai zăream șoseaua. Iar când am ajuns în vârf și ne bucuram că ne-au ținut frânele, am văzut strada pe care urma să coborâm. Hohohoooo!!! Tremuram toți și râdeam, dar, na!, nu era râsul nostru!
Unele străzi sunt atât de abrupte încât e obligatoriu să parchezi mașina perpendicular pe trotuar. Oricum, am văzut că și la străzile acceptabile, cei care parcau paralel cu drumul, trăgeau mult de volan, ca să se oprească mașina în trotuar, la o adică 🙂
Am căutat după ce ne-am întors și am găsit un Top 10 cu cele mai înclinate străzi din San Francisco.
Într-una din zile ne-am plimbat pe jos, pe Lombard Street (cel mai sinuos drum din lume) și apoi la Coit Tower și Fisherman’s Wharf și ne-am felicitat că nu am închiriat biciclete – am fi făcut probabil mult push bike. Eu, probabil, chiar și la vale! 🙂 Și era, oricum, scump – între 30 și 60 de dolari pe zi o bicicletă.
Fisherman’s Wharf e un loc plin de turiști, dar e pitoresc și merită văzut.
Am închiriat de acolo o barcă și ne-am plimbat un pic spre Golden Gate și Alcatraz, care, apropo, e foarte aproape de oras. Barca era condusă de cel mai carismatic căpitan pe care l-am întâlnit vreodată. (în afară de Lucian, desigur 😉 Am avut un show de stand up comedy inclus in preț. Tipul vrea să aibă propriul lui show de televiziune, Before You Die Guy. Deocamdată are un canal de YouTube și conturi pe Facebook, Instagram etc.
La Pier 39 sunt lei de mare tolăniți pe niște pontoane. Stau la pozat pentru turiștii care se prefac interesați de natură, dar noi știm că ei de fapt își trag sufletul după ce au urcat, coborât, urcat, coborât pe străzile din oraș.
Apropo de natură, tot în San Francisco am mers într-o plimbare cu barca (altă barcă) să vedem balene. Am văzut vreo trei cozi și două spinări de balene, dar cred că mai memorabile au fost valurile, probabil cele mai mari pe care le-am văzut noi cinci în viața noastră. N-am prins nicio balenă în poză, doar un leu de mare care lua prânzul (un pește mare mort) și un stol de pescăruși bucuroși de firimituri.
Un moment simpatic a fost când ne-am oprit la un restaurant și Maria a comandat un cocktail. (Noi îi dăm voie să bea puțin alcool din când în când – am aflat de la un medic că în felul ăsta i se învață ficatul și nu intră în comă alcoolică la primul majorat la care ajunge.) Chelnerul se uită la ea, își dă seama că are mult sub 21 de ani și îi spune ”Dar e cu alcool!”, la care Maria, fără să realizeze că nu are voie să bea în State, zice uitându-se în ochii lui: ”Știu!”. Chelnerul se întoarce un pic încurcat la noi: ”Eu sunt din Ucraina, înțeleg ce se întâmplă, dacă voi sunteți de acord, eu îi aduc”. Și i-a adus 🙂
Altfel, locuri bune de alergat în San Francisco: dimineața – Palace of Fine Arts pe care l-am fi ratat dacă nu ar fi fost David Morar (super ghid pentru San Francisco, mulțumim!) și la apus – Ocean Beach.
Am pus și imagini, am pus și video, „pentru că el este viitorul”. Asta e subiectul principal la Social Media Summit, unde plec acum: video, video și iar video.
Dacă vreți să mai citiți despre călătoria noastră în California, vedeți aici Episodul 1, Episodul 2 și Episodul 3.